vineri, 1 noiembrie 2013

Mafiotii si codul moral

Un coleg de serviciu a scris de curand un eseu despre dorinta nedestainuita a fiecaruia din noi de a avea acces la putere, de a controla pe altii, de a putea face ce vrem si cui vrem, fara consecinte. Ca dovada, dadea exemplul succesului unor filme ca Godfather si al unor seriale ca Sopranos.

Imi pare rau pentru colegul meu care e atat de convins, dar nu impartasesc dorinta asta, nici macar la nivel subconstient. Mi s-a oferit de exemplu sa fiu sefa de catedra si n-am acceptat, chiar daca ofereau un salariu mai mare decat cel de profesor, dar pur si simplu nu imi place sa am o pozitie de conducere si control. Imi ajunge ca studentii ma privesc ca pe o autoritate si as prefera sa mai fiu inca pe pozitia de student decat sa fiu la catedra. Imi plac discutiile cu studentii, dar imi plac cel mai mult cele in care vorbim la egalitate si dezbatem cu inflacarare, in loc sa fiu nevoita sa ii disciplinez.

Hai sa vorbim putin despre Sopranos, un serial despre mafioti. Nu am vazut decat vreo 3 episoade si n-am mai vrut sa continui experienta. Unul din episoadele pe care mi le amintesc cel mai bine era legat de Tony Soprano (mafiotul sef, cred) si doamna psiholog care ii trata problemele de anxietate si dilemele psihologice, sa zic asa. Doamna respectiva a fost violata si politia n-a gasit faptasul si nu prea s-a agitat sa il gaseasca. Ei bine, Tony Soprano l-a gasit si l-a omorat pe faptas. Iar doamna a fost recunoscatoare... Ideea ar fi ca daca gasesti un mod de a justifica uciderea cuiva, este chiar un lucru moral. Mafiotii sunt cu totul umanizati si noi se presupune ca ne regasim in ei (minus puterea). Ahhhh! Exact despre asta vorbea colegul meu: toti am fi ucigasi daca societatea ne-ar da mana libera sau destula putere politica incat sa putem face ce vrem. Oare? Oare daca n-am avea reguli (sociale si religioase), chiar am fi toti tentati sa lasam la o parte orice scrupul? E o intrebare veche cat lumea, dar aud cam acelasi raspuns... Cu care nu-s de acord.



Sigur, Sopranos a fost de success, dar Breaking Bad a fost si mai de succes, imi pare mie. Iar acolo criminalii sunt si ei umanizati. Personajul principal, Walt, ajunge chiar la uciderea mai multora si e si el prins in plasa setei de putere. Dar pentru toti cei care calca pe cadavre ca sa ajunga sus exista consecinte - toate personajele problematice dpdv moral platesc destul de scump, chiar daca ne pare rau de ei. Nu stiu de ce a avut success serialul, poate nu pentru ca avea o lectie morala mai clara, poate tot pentru ca unora le place umanizarea criminalilor, dar imi place totusi sa cred ca nu-s singura care nu vrea sa vada disparand toate standardele morale ale societatii.

Un comentariu:

Liana spunea...

Credeam ca exista fani ai lui Tony Soprano care sa ma contrazica... Sau fani Godfather...